marți, 10 iunie 2008

Mă simt o partitură

Âtâtea împotrivă
Mi-au stat adeseori
Că nu ştiu ce derivă
Mă-mpinge spre ninsori

Azi nimeni nu mai vinde
Permise de noroc
Şi-n traista cu merinde
Doar lipsuri se mai coc

O lungă acoladă
Lăsând loc la concluzii
Pătrunde în livadă
Un vânt de deziluzii

De-ar fi doar să dureze
Cic-ar fi spus bătrâna
Când umflă-n metereze
Furtunile fortuna

Mă simt o partitură
Cu note în culori
Din care vin şi fură
Necunoscuţi comori

Ci iarăşi mă împrăştii
Aproape clandestin
Când dau copii cu prăpştii
În cioburi de destin

Un comentariu:

Anonim spunea...

Mă simt o partitură de note neuitate
Cantate de un suflet prin lacrimi nestemate...